Blogul „Cliodinamica deterministă” este o platformă dedicată analizei fenomenelor istorice și socio-politice prin prisma cliodinamicii, folosind concepte matematice și structurale
27 iul. 2015
16 mai 2015
Cliodinamica deterministă a vieții lui Alexandru Ioan Cuza
1 mai 2015
Semnificatia psihologica a culorilor
29 apr. 2015
Reîntregirea României: O abordare bazată pe teoria inovației
Etapa de NEGARE: «Aceasta
nu poate fi, pentru că nu poate fi niciodată !»
Etapa de REZISTENȚĂ: «Aici
este ceva...»
Etapa EVIDENȚEI: «Aceasta
este evident, cine aceasta nu a știut !?»
În acest articol, vom explica fiecare etapă și
voi examina relevanța și utilitatea propunerii Reunirii în contextul evoluției
conștiinței sociale.
25 apr. 2015
Cliodinamica derministă a vieții lui Ştefan cel Mare
Cliodinamica
deterministă a vieții lui Ştefan cel Mare am efectuat după algoritmul deja
stabilit, vezi: Cliodinamica Derministă, Noțiuni
Generale https://fatalismistoric.blogspot.com/2023/06/cliodinamica-derminista-notiuni-generale.html
19 nov. 2014
13 iun. 2014
Aprecierea de către Parlament a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939
Avizul Comisiei Sovietului Suprem al R.S.S.
Moldova din anii ’90 condamnă Tratatul sovieto-german din 1939 și Protocolul
său secret ca fiind ilegale și contrare dreptului internațional, evidențiind
caracterul forțat și nelegitim al ocupației sovietice a Basarabiei și Bucovinei
de Nord în 1940. Se subliniază că aceste teritorii aparțin istoric și etnic
poporului român și că instaurarea regimului sovietic a dus la crime împotriva
umanității.
11 ian. 2014
Romanizarea geto-dacilor: Mit sau Realitate?
Această temă continuă să provoace
dezbateri între istorici, iar analiza operei istoricului sovietic N.A. Mașkin
oferă un punct de plecare esențial în înțelegerea complexității acestui proces.
În 1947 istoricul sovietic N.A.Maşkin a scris celebra sa operă "Istoria
Romei antice". Analizând opera istoricului
sovietic observăm că autorul subliniază un aspect esențial: procesul de
romanizare a Daciei a fost mult mai superficial decât în alte provincii ale
Imperiului Roman.
10 nov. 2013
29 iun. 2013
Arcul de Triumf din Chișinău: Monument al istoriei controverse
16 iun. 2013
DAVA – hidronim şi toponim euro-asiatic sau cum geto-dacii s-au răspîndit prin lume
DAVA – TERMENUL STRĂMOŞILOR NOŞTRI
În izvoarele anticilor găsim un şir de denumiri de localităţi (toponime) geto-dacice într-un spaţiu larg departe de Dacia propriu zisă. Toponimele tracilor nordici au o rădăcină comună de DAVA, ca exemplu voi reaminti unele din ele amintite de autorii antici:
CAPIDAVA, SUCIDAVA, PETRIDAVA,
PELERDAVA, BURIDAVA, etc.
Istoricii lingvişti studiind toponimele dacilor, au făcut concluzia că finalul
denumirii ”DAVA” din aceste toponime, ar avea sens de cetate, oraş, localitate,
loc întărit, etc.
Probabil în limba dacilor cuvântul de legătură actual al limbii române moderne
“şi” în antichitate se pronunţa “i”, (actualmente astfel se pronunță la
slavi, spanioli şi alţii).












