Scopul instrucțiunii
Prezenta instrucțiune stabilește principiile
conceptuale și editoriale pentru selectarea stilurilor vizuale utilizate în
articole analitice, educaționale, istorice, militare și societale, în vederea
asigurării coerenței dintre mesajul intelectual al textului și impactul cognitiv
al imaginii.
Oficializarea tricolorului a fost cerută de participanții la Marea Adunare Națională din 27 august 1989, printr-o rezoluție specială referitoare la simbolurile statului.
La 27 aprilie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat hotărârea consacrând oficial tricolorul albastru-galben-roșu drept simbol fundamental al suveranității emergente. Votul electronic a demonstrat un sprijin cvasi-total pentru Tricolor. Aproape 290 de deputați au votat pro, contra 22, s-au abținut 14.
Tot la 27 aprilie 1990, deputatul Gheorghe Ghimpu a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului. Entuziasmul, atât în sala de ședință, cât și în stradă, era de nedescris. Deputații, copleșiți de emoții, n-au mai putut sta în sală pentru alte discuții și au ieșit către oameni. A fost mare sărbătoare în satele și orașele Moldovei.
În perspectiva cliodinamicii deterministe, instituțiile militare nu evoluează aleatoriu, ci conform unor constrângeri structurale: inerție instituțională; feedback lent; acumulare incrementală de decizii; rezistență la schimbare.
În acest cadru, inerția
organizațională nu este o excepție, ci o lege stabilă a evoluției
sistemelor militare.
Ea poate fi formulată astfel:
orice armată își păstrează
traiectoria doctrinară existentă până când presiunea externă depășește pragul
de stabilitate internă.
În cliodinamica deterministă,
armata este tratată ca sistem complex adaptiv.
