Satul care își exportă elitele: o perspectivă cliodinamică asupra depopulării rurale

 Există un paradox profund în evoluția societății Republicii Moldova.

Satul a fost, timp de generații, una dintre principalele surse de populație pentru orașe. Din sate au plecat copii pentru studii, tineri pentru serviciu și familii în căutarea unei vieți mai bune. Mulți dintre cei plecați au reușit. Au devenit profesori, medici, ingineri, militari, economiști, juriști, scriitori, artiști, funcționari publici, antreprenori și politicieni. Unii au ajuns până la cele mai înalte niveluri ale ierarhiei statului.

Dar există o întrebare incomodă: Dar ce s-a întâmplat cu satul din care au plecat?

Criteriile Independenței Republicii Moldova în cifre

 La fiecare 27 august, Republica Moldova își celebrează independența. Este o zi care aparține istoriei, memoriei colective și identității statului. Dar, dincolo de festivități și discursuri, există o întrebare mult mai dificilă: 

Cât de independent este, în realitate, un stat?

Pentru a compara în mod obiectiv independența diferitelor state, este util să separăm „independența juridică” de „independența efectivă”. Un stat poate fi suveran și recunoscut internațional, dar să aibă o autonomie redusă în anumite domenii.  Aș propune următorul model de evaluare, o metodologie aplicabil oricărui stat inclusiv pentru Republica Moldova.

Limba ca destin istoric: mesajele ascunse din poezia „Limba noastră”

 Când o poezie devine document al istoriei

 Există creații literare care depășesc limitele artei și devin adevărate documente ale memoriei colective. Poezia „Limba noastră” scrisă în 1917, de Alexei Mateevici este una dintre aceste creații. La nivel evident, ea este un imn dedicat limbii române, frumuseții și valorii sale spirituale. Dar, citită într-o perspectivă mai profundă, poezia dezvăluie un mesaj despre destinul istoric al unui popor: despre perioade de tăcere, pierdere, conservare și renaștere.