Reîntregirea României: O abordare bazată pe teoria inovației

În istoria modernă, propunerea reunirii României cu Republica Moldova a fost adesea percepută ca o idee radicală și, în același timp, ca o inovație socială în evoluție. Ideea reîntregirii României prin reunirea cu Republica Moldova este o idee-inovație care se confruntă cu o rezistență relativ semnificativă din partea populației din Republica Moldova. 

Așa cum arată analiza, procesul de acceptare a orișicare idei trece prin trei etape distincte: negarea, rezistența și evidența. Astfel orice inovație trece prin trei etape:

  Etapa de NEGARE: «Aceasta nu poate fi, pentru că nu poate fi niciodată !»

  Etapa de REZISTENȚĂ: «Aici este ceva...»

  Etapa EVIDENȚEI: «Aceasta este evident, cine aceasta nu a știut !?»

 În acest articol, vom explica fiecare etapă și voi examina relevanța și utilitatea propunerii Reunirii în contextul evoluției conștiinței sociale.

 

 

1. Etapa de Negare:

La început, ideea Reunirii este întâmpinată cu negare și scepticism. Această etapă  se caracterizează prin respingerea categorică a propunerii, iar argumentele pro nu sunt bine primite. Conservatorismul mentalității majorității poate să nu accepte în principiu o idee nouă, iar contraargumentele pot deveni agresive. Acest lucru se datorează în parte faptului că este o idee nouă și necunoscută, dar și faptului că poate fi percepută ca o amenințare la adresa stabilității actuale. În această etapă, este dificil să convingi oamenii de importanța inovării, deoarece argumentele în general nu se acceptă. Este important să înțelegem că schimbările bruște sunt adesea respinse, iar această negare inițială este o reacție naturală, psihologică la orice propunere care implică o transformare semnificativă.

Acest lucru este evident din faptul că ideea Reîntregirii este încă respinsă de o parte semnificativă a populației din Republica Moldova. Conform unor date statistice mai puțin de 50% nu doresc reunirea. Există o serie de motive pentru această rezistență, inclusiv:

• Identitatea moldovenească: 

În Republica Moldova, identitatea moldovenească reprezintă o componentă semnificativă a diversității culturale. O parte a populației se definește în primul rând ca moldoveni, adoptând o identitate distinctă față de cea românească. Această perspectivă a evoluat în contextul istoric complex al regiunii. În timpul ocupației sovietice, Republica Moldova a fost subiectul propagandei rusești, ceea ce a contribuit la conturarea unei identități moldovenești separate.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu provocările unui război hibrid orchestrat de Federația Rusă, ceea ce amplifică nevoia de definire a identității naționale. Independența statului pentru mai multe decenii a fost un factor crucial în formarea identității moldovenești, distingându-se de contextul istoric și cultural al României. Astfel, identitatea moldovenească s-a conturat într-un mod distinct în decursul timpului, reflectând complexitatea istorică și realitățile contemporane ale Republicii Moldova.

• Temerile legate de schimbări: 

Temerile legate de schimbări în Republica Moldova sunt diversificate. O parte a populației, chiar dacă se identifică ca moldoveni-români, manifestă îngrijorări în privința impactului Reîntregirii cu România. Aceste aprehensiuni vizează potențiale schimbări majore, inclusiv adoptarea monedei euro, declararea limbii române ca limbă oficială și implementarea altor legi și instituții românești. În paralel, există și preocupări legate de pierderea funcțiilor, privilegiilor și drepturilor într-un stat unitar românesc, drepturi pe care le dețin în prezent în cadrul statului independent.

Cum se spune într-un proverb bengalez "Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea", iar proverbul rusesc zice: "Spune-i adevărul în faţă şi ai un duşman pe viaţă."

Cum vedem la noi unioniştii nu numai că nu sunt înţeleşi şi ignoraţi ci sunt duşmani de moarte pentru unii antiunioniști, așa numiți stataliști.

 2. Etapa de Rezistență:

Pe măsură ce oamenii încep să înțeleagă nevoia de inovație, intrăm în etapa de rezistență. În această etapă, ideea reunirii României cu Republica Moldova devine conștientă în mintea oamenilor, dar mulți se tem să o recunoască deschis. Există o luptă internă între confortul oferit de trecut și incertitudinea schimbărilor viitoare. 

Cei mai flexibili și deschiși la idei noi pot începe să accepte inovația în această etapă, iar argumentele articulate și cunoștințele detaliate joacă un rol crucial în influențarea opiniei publice. În această etapă, este important să oferi oamenilor informații și argumente solide care să-i ajute să înțeleagă beneficiile inovării. Este o vorbă evreiască: "Greutatea şi nu numărul cuvintelor valorează."

Aceste schimbări la această etapă se datorează faptului că o parte din populația din Republica Moldova încep să înțeleagă beneficiile reîntregirii, cum ar fi:

1. Oportunități economice: Reîntregirea ar putea duce la creșterea economică și la crearea de noi locuri de muncă în ambele țări, și ca rezultat nivelul ridicat de viață.

2. Siguranță și stabilitate: Reîntregirea ar putea consolida securitatea și stabilitatea în regiune.

 3. Etapa Evidenței:

La final, inovația devine evidentă și necesară pentru societate, deoarece oamenii își dau seama că viața nu poate fi concepută fără această schimbare propusă. În contextul reunirii României cu Republica Moldova, argumentele pro devin din ce în ce mai puternice, iar beneficiile acestei uniuni devin tot mai evidente. Majoritatea societății începe să accepte ideea, iar nostalgicii după trecut devin tot mai puțini. Astfel, la acest punct, problema reîntregirii României cu Republica Moldova pare să fie rezolvată, iar inovația este acceptată ca parte a evoluției sociale.

Reîntregirea României ar putea fi atinsă în viitor dacă ideea reîntregirii va fi promovată în mod activ și dacă beneficiile acesteia vor fi bine înțelese de către populație. Așa cum spun grecii: "Nimic nu-i fără de nădejde; trebuie să speri în toate", iar danezii adaugă: "Speranţa e visul trezirii".

 Concluzie:

Procesul evolutiv al conștiinței sociale în legătură cu propunerea reunirii României cu Republica Moldova constituie un fenomen complex și captivant. Analiza indică că este crucial să înțelegem că orice idee inovatoare se confruntă cu provocări și rezistențe inițiale. Cu toate acestea, pe măsură ce înțelegem progresiv beneficiile și necesitățile inovației, societatea ajunge la o acceptare generală. Reunirea României cu Republica Moldova poate fi privită ca un exemplu de evoluție în gândirea colectivă, cu speranța că acest proces va contribui la o societate mai unită și mai prosperă.

Teoria inovației furnizează o perspectivă utilă pentru înțelegerea evoluției ideii reîntregirii României. În prezent, ideea reîntregirii se confruntă cu negare, dar există potențialul ca aceasta să treacă la stadiul de rezistență în viitorul apropiat. Dacă mișcarea unionistă va reuși să promoveze ideea reîntregirii și să demonstreze beneficiile acesteia, atunci este posibil ca stadiul de evidență să fie atins într-un viitor apropiat.

 Propuneri pentru accelerarea procesului de reîntregire

Apropierea reîntregirii României cu Republica Moldova necesită o abordare pas cu pas, înțelegând sensibilitatea și complexitatea procesului. Etapele propuse sunt concepute pentru a stimula dialogul, colaborarea și acceptarea graduală a ideii de reîntregire.

Promovarea informațiilor despre beneficiile reîntregirii

Promovarea informațiilor despre beneficiile reîntregirii este crucială în această etapă a mișcării unioniste. Eforturile trebuie să se axeze pe o informare exhaustivă a populației din Republica Moldova, acoperind atât publicul larg, cât și liderii politici și publici. Campaniile de informare ar trebui să ofere argumente robuste și convingătoare care să sublinieze avantajele reîntregirii.

Proiectele educaționale pot juca un rol semnificativ în acest sens, incluzând cursuri de limbă română și schimburi culturale. Aceste inițiative pot contribui la consolidarea legăturilor dintre comunități și la dezvoltarea unei înțelegeri reciproce mai profunde.

În paralel, dialogul activ cu liderii politici moldoveni este esențial. Comunicarea clară a beneficiilor reîntregirii și stimularea unei dezbateri deschise sunt elemente-cheie în procesul de convingere și mobilizare a sprijinului. Prin colaborare și dialog constructiv, se pot identifica și aborda preocupările specifice ale liderilor politici, contribuind astfel la consolidarea sprijinului pentru reîntregire.

 Crearea de oportunități de cooperare între România și Republica Moldova

Această etapă se concentrează pe consolidarea relațiilor practice dintre cele două țări în mai multe domenii. În primul rând, cooperarea economică este un aspect central, având potențialul de a stimula o creștere reciprocă durabilă. Prin intermediul schimburilor comerciale și investițiilor reciproce, ambele țări pot beneficia de avantaje economice semnificative.

Pe de altă parte, colaborarea culturală și în domeniul securității joacă un rol crucial în întărirea înțelegerii reciproce și a legăturilor dintre popoare. Schimbul de valori culturale, evenimente culturale comune și inițiative comune în ceea ce privește securitatea pot contribui la construirea unor legături mai puternice și la promovarea unei cooperări solide în aceste domenii sensibile.

Toate aceste acțiuni planificate vor contribui la formarea unui fundament solid pentru reîntregirea relațiilor dintre cele două țări. Prin evidențierea beneficiilor concrete și tangibile pentru ambele părți implicate, se va consolida încrederea reciprocă și se va promova o cooperare pe termen lung. Astfel, această etapă este concepută pentru a întări parteneriatul și pentru a deschide calea către o colaborare profundă și benefică pentru ambele țări implicate.

Referendumuri în România și Republica Moldova

 Odată ce ideea reîntregirii a fost introdusă și acceptată în mod general, prima etapă inevitabilă este organizarea de referendumuri în România și Republica Moldova. Aceste consultații ar permite cetățenilor să își exprime opinia în mod democratic și să decidă asupra viitorului comun al celor două țări. 

Este esențial ca aceste referendumuri să se desfășoare cu transparență și respect față de opinia publică, asigurând astfel un proces legitim și echitabil. Astfel, se creează premisele unei decizii colective care să reflecte voința populației în ceea ce privește reîntregirea.

În concluzie, abordarea treptată propusă și dezvoltată oferă o cale realistă pentru a apropia reîntregirea României cu Republica Moldova. Pentru a asigura succesul acestei inițiative, este crucial ca acțiunile ulterioare să fie implementate cu respect pentru identitatea și interesele ambelor țări. Astfel, se poate asigura o evoluție pașnică și cooperantă către o posibilă reunificare, cu beneficii durabile pentru ambele comunități.

Autor: Iurii Moisei ©