Calitatea Dumnezeului ca Tatăl este duplicitară. Dintr-o parte Dumnezeu în adevăr este Tatăl pentru Fiul său Iisus Hristos. Alţi copii el nu-i are. Din altă parte, Dumnezeu este Tatăl pentru toate creaturile sale, un Tată a Universului. Însă în acest caz persoanele vii (oamenii) totuşi au fost împărţiţi în Fiii lui Dumnezeu şi alți oameni care nu sunt acești Fii.
Fiii Lui sunt oamenii care au fost preconizaţi şi selectaţi pentru anumit scop. Altfel spus, unii oameni mai sunt şi Fiii Lui Dumnezeu. Despre aceşti Fii aleşi Biblia și Coranul spune foarte precis şi soarta lor şi scopul alegerii lor. Toţi oamenii aleşi sunt aleşi, de Dumnezeu - Tatăl cu ştiinţa Lui, dar foarte demult aleşi. Şi aceşti oameni aleşi sunt sfinţiţi de Duhul Sfânt.
Iisus de multe ori subliniază că
oamenii care vin la el le „este dat” de către Dumnezeu, deci soarta lor este
stabilită de Creator. Ei sunt acei aleşi, sfinţiţi. La fel este stabilită
precis şi soarta acelor oameni care vor fi pedepsiţi, soarta popoarelor
întregi.
Totişi cărţile sfinte în multe
versete subliniază faptul că aleşii lui Dumnezeu au o soartă deosebită.
Deuteronomul - a
cincea carte a lui Moise
Cap.32.8. ,,Când Cel Preaînalt a
împărţit moştenire popoarelor, când a împărţit pe fiii lui Adam, atunci a
statornicit hotarele neamurilor după numărul îngerilor lui Dumnezeu.”
Se ştie că fiecare popor are
îngerul său păzitor dar şi responsabil de acest popor. Acest pasaj sugerează
că, atunci când Dumnezeu a împărțit moștenirea sau teritoriile popoarelor, El a
făcut-o conform numărului îngerilor Săi. Aceasta poate sugera că Dumnezeu a
avut un plan și o hotărâre precisă în distribuirea teritoriilor și a hotarelor
națiunilor. În învățătura iudaică și creștină, această idee poate fi
interpretată ca un aspect al suveranității divine și al controlului lui
Dumnezeu asupra istoriei și a evenimentelor lumii.
Cartea înţelepciunii
lui Iisus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Cap.39.30. ,,Din început cele bune
s-au zidit, iar pentru cei păcătoşi, cele rele.”
Pasajul menționat subliniază
ideea că de la început, lumea a fost organizată în așa fel încât cele bune sunt
pregătite pentru cei drepți și virtuoși, în timp ce cele rele sunt rezervate
pentru cei păcătoși sau răi. Acest lucru reflectă o perspectivă teologică
asupra justiției divine și recompenselor sau pedepselor care pot să apară în
funcție de conduita umană.
Coranul
Sura 21. Al Anbiyaa
(Profeţii)
21|72| ,,Noi i i-am
dăruit, prinos al credinţei, pe Isaac şi Iacob şi pe amândoi i-am rânduit între
cei drepţi.”
Versetul subliniază
binecuvântarea divină acordată lui Isaac și Iacob și îi descrie drept drepți,
ceea ce înseamnă că au trăit în credință și ascultare față de Dumnezeu. Astfel
Dumnezeu i-a rânduit deci le-a programat soarta între acei drepți.
Avacum
Cap.2.13. ,,Oare nu este aceasta o rânduială
de la Domnul Savaot că popoarele se trudesc pentru foc şi neamurile se muncesc
pentru nimica toată?”
În acest pasaj, Avacum se
întreabă retoric dacă aceasta nu este o înțelepciune divină a Domnului Savaot
(în traducere, Domnul Oștirilor) care arată că popoarele și neamurile depun
eforturi și muncesc pentru lucruri temporale și nesemnificative. Acest verset
poate fi interpretat ca o chemare la reflecție cu privire la prioritatea pe
care oamenii o acordă adesea lucrurilor materiale și trecătoare în comparație
cu lucrurile spirituale și veșnice.
Sfânta Evanghelie
după Matei
Cap.10.19.20. ,,Iar când
vă vor da pe voi în mâna lor, nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi vorbi, căci se va
da vouă în ceasul acela ce să vorbiţi; Fiindcă nu voi sunteţi care vorbiţi, ci
Duhul Tatălui vostru este care grăieşte întru voi.”
Isus le asigură pe
ucenici că, atunci când vor fi în situații dificile sau periculoase, Duhul
Tatălui lor va lucra prin ei, călăuzindu-i în ceea ce trebuie să spună. Astfel
oamenii vorbesc numai ceea ce li se dă adică ce le vorbeşte Duhul Tatălui
Sfânta Evanghelie
după Matei
Cap.10.29. 30. ,,Au nu se
vând două vrăbii pe un ban? Şi nici una din ele nu va cădea pe pământ fără
ştirea Tatălui vostru. La voi însă şi perii capului, toţi sunt număraţi.”
Cu alte cuvinte, El vrea să le
arate că Dumnezeu are cunoștință și grijă de fiecare detaliu din creația Sa,
chiar și de lucrurile mici și aparent neînsemnate.
Apoi, Isus le spune ucenicilor că
chiar și părul de pe capul fiecărui individ este numărat de Dumnezeu. Aceasta
ilustrează nivelul detaliului la care Dumnezeu cunoaște și are grijă de fiecare
persoană. Isus îi încurajează pe ucenici să nu se teamă și să aibă încredere în
providența divină și în dragostea lui Dumnezeu pentru ei.
Sfânta Evanghelie
după Matei
Cap. 24.21.22.31. ,,Căci va fi
atunci strâmtorare mare, cum n-a fost de la începutul lumii până acum şi nici
nu va mai fi. Şi de nu s-ar fi scurtat acele zile, n-ar mai
scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile. Şi va
trimite pe îngerii Săi, cu sunet mare de trâmbiţă, şi vor aduna pe cei aleşi ai
Lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la celelalte
margini.”
El spune că acea
strâmtorare va fi atât de mare încât, dacă nu ar fi fost scurtate zilele,
niciun trup nu ar fi scăpat. Cu toate acestea, Isus menționează că pentru
"cei aleși" zilele vor fi scurtate. Acest lucru se referă la faptul
că Dumnezeu va interveni pentru a-și proteja și a-i ajuta pe cei credincioși în
mijlocul acelei strâmtorări.
Identitatea "celor
aleși" poate varia în interpretarea teologică. În general, aceștia sunt
văzuți ca fiind credincioșii, cei care își păstrează credința și rămân loiali
lui Dumnezeu în mijlocul încercărilor și necazurilor. În această viziune,
"cei aleși" sunt cei care au fost aleși de Dumnezeu pentru a-L urma
și a-i sluji și care vor primi ajutorul și protecția Lui în timpul
strâmtorărilor.
Epistola către Romani
a Sfântului Apostol Pavel
Cap.8.28.29.30. ,,Şi ştim că
Dumnezeu toate le lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, al celor
care sunt chemaţi după voia Lui;
Căci pe cei pe care
i-a cunoscut mai înainte, mai înainte i-a şi hotărât să fie asemenea chipului
Fiului Său, ca El să fie întâi născut între mulţi fraţi.
Iar pe care i-a
hotărât mai înainte, pe aceştia i-a şi chemat; şi pe care i-a chemat, pe
aceştia i-a şi îndreptat; iar pe care i-a îndreptat, pe aceştia i-a şi mărit.”
El a hotărât dinainte un plan
pentru acești credincioși, care urmează să fie transformați în asemănarea
Fiului Său, Isus Hristos. Aceasta se referă la procesul de sfințire și mântuire
prin care credincioșii sunt chemați, justificați (îndreptățiți), și măriți în
slava lui Dumnezeu.
Aceste versete au fost subiectul
dezbaterii teologice și au multiple interpretări în tradițiile creștine, cu
privire la concepte precum predestinarea, alegerea divină și mântuirea.
Ieremia
Cap.1.4.5. ,,Fost-a
cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: ,,Înainte de a te
fi zămislit în pântece, te-am cunoscut, şi înainte de a ieşi din pântece, te-am
sfinţit şi te-am rânduit prooroc pentru popoare”.
În acest pasaj, Dumnezeu îi spune
lui Ieremia că Îl cunoștea și Îl desemnase să fie prooroc înainte de a se fi zămislit
în pântece, arătând astfel suveranitatea și preștiința lui Dumnezeu. Acesta
este un exemplu de predestinare divină, unde Dumnezeu știa și a ales în avans
ca Ieremia să îndeplinească această slujbă profetică.
Această învățătură poate fi
interpretată ca o ilustrare a planului divin pentru fiecare individ și a
chemării lui Dumnezeu în viața fiecăruia.
Epistola întâia către
Corinteni a Sfântului Apostol Pavel
Cap.2.7. ,,Ci
propovăduim înţelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o
mai înainte de veci, spre slava noastră..”.
În acest pasaj, Pavel subliniază
că învățătura creștină este înțelepciunea "de taină" a lui Dumnezeu,
care a fost ascunsă și rânduită de Dumnezeu înainte de începuturile lumii
(veci). Aceasta contribuie la slava credincioșilor, deoarece le oferă
cunoștința și înțelegerea legată de planul divin de mântuire și de calea spre
Dumnezeu.
Epistola către
Efeseni a Sfântului Apostol Pavel
Cap.1. 4.5.11. ,,Precum
întru El ne-a şi ales, înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără
de prihană înaintea Lui, Mai înainte rânduindu-ne, în a Sa iubire, spre
înfierea întru El, prin IIisus Hristos, după buna socotinţă a voii Sale. Întru
Care şi moştenire am primit, rânduiţi fiind mai înainte - după rânduiala Celui
ce toate le lucrează, potrivit sfatului voii Sale...”.
Acest pasaj subliniază ideea că
Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii pentru a fi sfinți și fără
prihană înaintea Lui. El ne-a rânduit în dragostea Sa și ne-a ales pentru a fi
înfiați în El prin Isus Hristos, în conformitate cu voia Sa. Această alegere
divină și planul de mântuire au fost puse în mișcare conform sfatului voinței
lui Dumnezeu.
Aceste versete au fost subiectul
dezbaterilor teologice în tradițiile creștine și au diverse interpretări în
ceea ce privește predestinarea și alegerea divină. În general, ele vorbesc
despre planul lui Dumnezeu pentru mântuirea credincioșilor și despre iubirea și
voia Sa pentru ei.
Întâia Epistolă
Sobornicească a Sfântului Apostol Petru
Cap.1.2. ,,Aleşi după
cea mai dinainte ştiinţă a lui Dumnezeu - Tatăl, şi prin sfinţirea de către
Duhul, spre ascultare şi stropirea cu sângele lui IIisus Hristos: har vouă şi
pacea să se înmulţească!”
Aceasta indică faptul că alegerea
credincioșilor de către Dumnezeu nu este aleatorie, ci rezultatul cunoașterii
și planului divin dinaintea lumii.
Acest pasaj reflectă învățătura
creștină despre alegerea divină, sfințirea prin Duhul Sfânt și răscumpărarea
prin jertfa lui Isus Hristos, precum și dorința de binecuvântare și pace pentru
credincioși.
Coranul
Sura 26. Ash Shuaraa
(Poeţii)
26|20|21| ,,Moise spuse:
,,Am făcut-o pe când eram între cei rătăciţi. Am fugit de la voi, căci îmi era
frică de voi. Domnul meu mi-a dăruit înţelepciunea şi m-a rânduit între
trimişi.”
Acest pasaj prezintă momentul în
care Moise îi relatează oamenilor că el a fost ales de către Dumnezeu pentru a
fi un profet și un trimis divin. El menționează că înainte de a-și îndeplini
misiunea, el se afla într-o stare de incertitudine și frică, dar Dumnezeu i-a
dăruit înțelepciune și l-a ales să fie printre trimiși.
Epistola
sobornicească a Sfântului Apostol Iuda
Cap.1.4. ,,Căci s-au
strecurat printre voi unii oameni nelegiuiţi, care de mai înainte au fost
rânduiţi spre această osândă, schimbând ei harul Dumnezeului nostru în
desfrânare, şi care tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, pe IIisus
Hristos.”
Acest pasaj subliniază importanța
păstrării adevărului și credinței creștine, precum și identificarea și
respingerea învățăturilor greșite și a celor care le promovează în cadrul
comunității creștine. Totodată acești oameni nelegiuiți soarta lor a fost
prescrisă dinainte şi aceste persoane vor fi judecate.
Faptele
Sfinţilor Apostoli
Cap.4.28. ,,Ca să facă
toate câte mâna Ta şi sfatul Tău mai dinainte au rânduit să fie.”
În acest context, acești creștini
recunosc că persecuția și amenințările cu care se confruntă nu sunt
întâmplătoare, ci au fost "mai dinainte rânduite" de către mâna lui
Dumnezeu și înțelepciunea Sa. Ei înțeleg că Dumnezeu are un plan și un scop,
chiar și în mijlocul dificultăților, și că toate acestea sunt conforme cu
sfatul și voința Sa.
Epistola catre
Filipeni a Sfantului Apostol Pavel
Cap. 2.10.13. ,,Ca întru numele lui
IIisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi
al celor de dedesubt. Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi
şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
Versetul 10 vorbește despre
autoritatea lui Isus Hristos și exprimă ideea că în numele Lui, orice genunchi
ar trebui să se plece, fie în ceruri, fie pe pământ, fie sub pământ. Acest
pasaj subliniază domnia și autoritatea lui Isus Hristos asupra întregii
creații.
Astfel, această recunoaștere va
veni din partea "celor cerești" (îngerii), "celor
pământești" (oamenii) și "celor de dedesubt" (posibil, să fie o
referire la cei decedați sau demonii). Astfel putem înțelege că mai
sunt fiinţe pe sub pământ.
Acest pasaj subliniază învățătura
creștină despre exaltarea lui Isus Hristos ca Domn și Mântuitor, precum și
despre supunerea și recunoașterea universală a stăpânirii Sale.
Sfânta Evanghelie
după Ioan
Cap.1.12.13. ,,Dar
tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat
dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia
firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.”
Cap.6. 65. ,,Şi zicea:
De aceea am spus vouă că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu-i este dat de
la Tatăl.”
Iisus Hristos însuşi explică
ucenicilor soarta acestora, care a fost pregătită, care au fost aleşi, cărora
le este dat de către Tatăl Meu.
Sfânta Evanghelie
după Matei
Cap.19.1. ,,Iar El le-a zis: Nu
toţi pricep cuvântul acesta, ci aceia cărora le este dat.”
Cap.20.23. ,,Și El a zis lor: Paharul Meu veţi bea şi cu botezul cu care Eu
Mă botez vă veţi boteza, dar a şedea de-a dreapta şi de-a stânga Mea nu este al
Meu a da, ci se va da celor pentru care s-a pregătit de către Tatăl Meu.”
Cap.25.34. ,,Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii
Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită
vouă de la întemeierea lumii.”
Sfânta Evanghelie
după Marcu
Cap.4.11. ,,Şi le-a
răspuns: Vouă vă e dat să cunoaşteţi taina împărăţiei lui Dumnezeu, dar pentru
cei de afară totul se face în pilde,”
Cap.10.40. ,,Dar a
şedea de-a dreapta Mea, sau de-a stânga Mea, nu este al Meu a da, ci celor
pentru care s-a pregătit.”
Cap.13.20.27 ,,Şi de nu
ar fi scurtat Domnul zilele acelea, n-ar scăpa nici un trup, dar pentru cei
aleşi, pe care i-a ales, a scurtat acele zile. Şi atunci El va trimite pe
îngeri şi va aduna pe aleşii Săi din cele patru vânturi, de la marginea
pământului până la marginea cerului.”
CONCLUZII
1. Textul subliniază suveranitatea lui Dumnezeu
asupra creației, precum și alegerea și rânduirea Sa a oamenilor încă dinaintea
întemeierii lumii. Aceasta este evidentă în pasajele care afirmă că Dumnezeu a
ales popoarele, împărțindu-le moștenirea conform numărului îngerilor Săi. Se
evidențiază ideea că Dumnezeu cunoaște în avans și hotărăște destinul fiecărui
individ, planificând și controlând evenimentele istoriei umane. Aceasta este o
perspectivă asupra predestinării și a voinței divine care guvernează totul.
2. Textul vorbește despre anumite persoane care
sunt alese de Dumnezeu pentru a îndeplini un scop special, fiind considerate
Fiii Lui. Acești aleși sunt descrisi ca având un statut aparte și fiind
sfințiți de Duhul Sfânt. Alegerea și consacrarea acestor oameni sunt prezentate
ca acțiuni divine, iar ei sunt asociați cu dreptatea și credința. Versetele
citate sugerează că acești aleși au fost cunoscuți și hotărâți de Dumnezeu
înainte de întemeierea lumii.
3. Se arată că soarta oamenilor este stabilită de
Dumnezeu, iar aceștia sunt aleși sau nu în funcție de voința divină. Pasajele
sugerează că Dumnezeu hotărăște destinul fiecărui individ în mod precis, iar
oamenii sunt pur și simplu executorii ai planului divin. Ideea că Dumnezeu
hotărăște și pregătește un loc în Împărăția Sa pentru cei aleși este prezentată
în versetele care vorbesc despre adunarea aleșilor de pe întregul pământ.
4. Textul subliniază lucrarea și intervenția
Duhului Sfânt în viețile oamenilor. El este prezentat ca ghid și vorbitor divin
care acționează prin credincioși în momentele dificile sau cruciale. Se afirmă
că Duhul Tatălui vorbește și lucrează prin oameni, indicând o relație strânsă
și directă între Dumnezeu și credincioși.
5. Pasajele din Deuteronom și Ecclesiasticul
subliniază o perspectivă teologică asupra justiției divine, arătând că fiecărui
individ i se pregătește o recompensă sau o pedeapsă în funcție de conduită. Cei
drepți sunt asociați cu binele, iar cei păcătoși cu răul.
În concluzie, textul analizat reflectă o viziune
teologică complexă asupra relației dintre Dumnezeu și oameni, evidențiind
alegerea și suveranitatea divine în planificarea și ghidarea destinului uman.
Autor: Iurii Moisei ©
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu