Impactul moratoriului asupra angajărilor din Ministerul Apărării: o analiză critică

 Anual, prin hotărâre de Guvern, se aprobă un moratoriu temporar privind ocuparea funcțiilor vacante în instituțiile și autoritățile publice din Republica Moldova. Această măsură, aplicabilă până la sfârșitul fiecărui an calendaristic, are drept scop principal gestionarea cheltuielilor bugetare. Cu toate acestea, aplicarea moratoriilor ridică numeroase întrăbări privind impactul lor asupra instituțiilor critice, precum Ministerul Apărării, în contextul provocărilor geopolitice și de securitate. 

Context și justificare

Conform informațiilor disponibile, deciziile de aprobare a moratoriului sunt elaborate de Ministerul Finanțelor, care are responsabilitatea de a coordona politica salarială în sectorul bugetar. Moratoriul se bazează pe datele privind numărul efectiv de posturi vacante și ocupate în instituțiile publice. Totuși, analiza comparativă a evoluției numărului de funcții blocate din cadrul Ministerului Apărării între 2019 și 2024 relevă tendințe care suscita preocupări majore. 

Creșterea blocajelor la angajare: evoluția statistică

Un aspect alarmant este creșterea constantă a numărului de funcții vacante blocate, chiar și într-un context de criză regională. De exemplu, între 2022 și 2024, o perioadă marcată de escaladarea conflictului ruso-ucrainean și intensificarea riscurilor de securitate pentru Republica Moldova, numărul funcțiilor blocate în Ministerul Apărării a crescut de la 1541 (în 2021) la 1850 (în 2022), adică cu 309 posturi suplimentare, ajungând chiar în 2024 la 1806 funcții blocate la angajare. Această măsură pare paradoxală în contextul în care nevoia de personal în structurile de apărare și securitate este mai mare ca oricând.

 

Consecințe asupra securității naționale

Blocarea angajărilor în cadrul Ministerului Apărării afectează direct capacitatea operațională a Forțelor Armate. Într-un mediu geopolitic instabil, în care Republica Moldova este supusă constant unor forme de agresiune hibridă, reducerea posibilității de completare a personalului în structurile de apărare poate diminua considerabil capacitatea de reacție a statului.

Aceasta include:

·       Slăbirea efectivelor militare: Lipsa personalului calificat poate conduce la supraîncărcarea angajaților existenți, reducerea eficienței misiunilor și creșterea vulnerabilității față de amenințările externe.

·       Afectarea moralului: O politică restrictivă de angajare poate afecta motivația personalului existent, care percepe lipsa de sprijin guvernamental ca pe o neglijență față de securitatea națională.

·       Impact strategic: Reducerea numărului de funcții într-un sector critic transmite un semnal problematic partenerilor internaționali, care evaluează angajamentul statului față de consolidarea apărării naționale. 

Decizii financiare vs. priorități naționale

Moratoriile menționate sunt adesea justificate prin constrângeri bugetare. Cu toate acestea, deciziile de reducere a angajărilor în sectorul apărării trebuie să fie reanalizate din perspectiva priorităților strategice naționale. În condiții de instabilitate regională, este imperativ ca alocarea resurselor să fie adaptată contextului de securitate, chiar dacă acest lucru implică revizuirea altor cheltuieli mai puțin urgente. 

Concluzii și recomandări

Creșterea numărului de funcții vacante blocate în cadrul Ministerului Apărării, într-un context geopolitic tensionat, ridică întrăbări legitime privind capacitatea Guvernului de a prioritiza apărarea și securitatea națională. Se impune o reevaluare a politicilor de moratoriu, luând în considerare următoarele recomandări:

1. Revizuirea criteriilor de aplicare a moratoriului: Excluderea instituțiilor critice, precum Ministerul Apărării, din aplicarea moratoriului asupra angajărilor.
2. Creșterea transparenței: Publicarea detaliată a motivelor care stau la baza deciziilor de blocare a angajărilor și a impactului preconizat.
3. Investiții în securitate: Prioritizarea finanțării structurilor de apărare în contextul conflictelor regionale.
4. Consultare interinstituțională: Crearea unui mecanism de dialog între Ministerul Finanțelor, Ministerul Apărării și alte instituții relevante pentru a asigura o abordare echilibrată a politicilor publice. 

Este esențial ca Republica Moldova să adopte politici care să reflecte realitățile sale geopolitice și nevoile urgente de securitate, evitând compromiterea stabilității și suveranității naționale.

 Autor: Iurii Moisei ©